Emirul din Buhara

Emirul din Buhara

Afișul românesc al filmului
Rating
Titlu originalНасреддин в Бухаре
Genfilm de comedie  Modificați la Wikidata
RegizorIakov Protazanov[1]  Modificați la Wikidata
ScenaristViktor Vitkovici[*]
Leonid Soloviov[*]  Modificați la Wikidata
StudioUzbekfilm  Modificați la Wikidata
Director de imagineDanîlo Demuțkii[*]  Modificați la Wikidata
MuzicaMuhtar Așrafi[*]
Boris Arapov[*]  Modificați la Wikidata
DistribuțieLev Sverdlin[*] (Nastratin Hogea)
Konstantin Mihailov[*]
Emmanuil Gheller[*]
Vasili Zaicikov[*]  Modificați la Wikidata
Premiera  (1943-08-02)
Durata80 min.  Modificați la Wikidata
Țara Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste  Modificați la Wikidata
Limba originalălimba rusă  Modificați la Wikidata
Prezență online

Emirul din Buhara (în rusă Насреддин в Бухаре, transliterat: Nasreddin v Buhare, în uzbecă Nasriddin Buxoroda, în traducere „Nastratin la Buhara”) este un film de comedie sovietic din 1943, regizat de Iakov Protazanov după un scenariu inspirat din romanul Vozmutitel spokoistviia (Возмутитель спокойствия, 1940) al lui Leonid Soloviov și din poveștile populare orientale despre Nastratin Hogea (Nasreddin).[2][3][4] Eroul filmului se numește doar Nasreddin, nefiind menționat titlul de hoge⁠(d). Rolul lui Nastratin Hogea a fost interpretat aici de actorul rus Lev Sverdlin⁠(d).[5][6][7]

Realizat în anii grei ai celui de-al Doilea Război Mondial, filmul prezintă aventurile faimosului erou oriental Nastratin Hogea în orașul Buhara, unde aduce bucurie și speranță oamenilor asupriți și spaimă oamenilor nedrepți și lacomi.[8] Nastratin reușește să achite datoria olarului Niyas și să o salveze de două ori pe fiica acestuia, Ghiuldjan, care urma să devină concubina bătrânului și urâtului cămătar Djafar și apoi a crudului emir.[8] Scăpat prin propria ingeniozitate de la moarte, personajul își continuă drumul prin lume.[8]

Filmările au avut loc în Uzbekistan, unde fusese evacuat în timpul războiului cineastul sovietic Iakov Protazonov, ca urmare a apropierii Armatei Germane de Moscova.[9] Emirul din Buhara este ultimul film al lui Protazanov[9][10][11] și a devenit unul dintre cele mai populare filme sovietice ale vremurilor sale.[8][12]

  1. ^ http://www.imdb.com/title/tt0036196/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ en Jay Leyda (). Kino: A History of the Russian and Soviet Film. George Allen & Unwin. pp. 380–381. 
  3. ^ en David Robinson, The History of World Cinema, Stein and Day, New York, 1973, p. 400.
  4. ^ en Jean Schnitzer, Marcel Martin, Cinema in Revolution: The Heroic Era of the Soviet Film, Da Capo Press, Boston, 1987, p. 199.
  5. ^ en Peter Rollberg (). Historical Dictionary of Russian and Soviet Cinema. Historical Dictionaries of Literature and the Arts (ed. Rowman & Littlefield). p. 717. ISBN 9781442268425. 
  6. ^ ***, „Pe platouri”, în Flacăra, anul XIV, nr. 35 (535), 28 august 1965, p. 17.
  7. ^ ru „Насреддин в Бухаре (1943) - Информация о фильме”, Кино-Театр.Ру, accesat în  
  8. ^ a b c d en Winifred Holmes, Orient: A Survey of Films Produced in Countries of Arab and Asian Culture, The British Film Institute, Londra, 1959, fișa nr. 112.
  9. ^ a b en Masha Boston, „Iakov Protazanov”, în Birgit Beumers, Directory of World Cinema: Russia 2, Intellect Books, Bristol-Chicago, 2015, p. 30. ISBN: 978-1-783-20010-8
  10. ^ en Liz-Anne Bawden, The Oxford Companion to Film, Oxford University Press, 1976, p. 568.
  11. ^ en Richard Taylor, The BFI companion to Eastern European and Russian cinema, BFI Pub., Londra, 2000, p. 192.
  12. ^ en Donald Haase (ed.), The Greenwood Encyclopedia of Folktales and Fairy Tales, vol. 3 (Q-Z), Greenwood Press, Westport, Connecticut — Londra, 2008, p. 902.

© MMXXIII Rich X Search. We shall prevail. All rights reserved. Rich X Search